cititul

Atunci când scrisul devine o povară

Publicat pe Actualizat pe


. . . pentru că nu mai are loc de:  familie, serviciu, somn, citit cărți, vizionat filme, prieteni offline – și s-a terminat, scrisul e abia pe locul 7! 

. . . pentru că, totuși, ți-ai mai putea face timp de scris, dacă ai renunța la un pic de ( familie ? serviciu ? somn ? citit cărți ? vizionat filme ? prieteni offline ?) . . . dar simți că scrisul devine un compromis! Iar tu mai ai juma’ de viață și-o vrei fără compromisuri, măcar aici, unde nu depinzi decât de tine!

. . . pentru că nu te poți concentra la scris – și cu asta basta!

 Parcă mai era ceva. A, da:

. . . și pentru că n-ai citit suficient în prima tinerețe. Căci, ai/n-ai talent, amatorismul riscă să tâșnească din fiecare rând pe care îl scrii. Iar tu vrei perfecțiune, pentru că de-aia te-ai născut idealist. Sau ai devenit, tot un drac, n-are relevanță aici relația de cauzalitate.

Cred că n-a mai rămas nimic.

Decât sertarele (drafturile) blogului, pline de texte începute, reformulate, autopromise. Și, încă, necompromise.

 

Publicitate