spirit

Pustiu pe viu

Publicat pe Actualizat pe


 (text compus în cadrul rubricii

Duzina de cuvinte, de pe blogul PSI.

Din taina  gândului vă scriu.

Sunt grănicer într-un pustiu.

De-o parte, spiritul sălbatic.

De alta, sufletul văratic.

 

Nu vreau să-ncerc vreo alipire

Între concret și nălucire.

Nici nu prestez salubritate.

Sunt alchimist. De vise moarte.

 

Eu pendulez frecvent, din fire,

Între surpare și zidire.

Mă simt, în creierul ostil,

În echilibru. Instabil.

 

Cândva, gândeam ca un  naiv:

Când cerebral, când emotiv.

Azi, iată, m-am înțelepțit:

Gândesc cu sufletul ”vopsit”.

 

În vama ”sufletului-lipsă”,

Argumentez cu vreo eclipsă.

Când conștientul mi-e incert,

V-arăt un neuron inert.

 

Nici nu mai știu ce vămuiesc!

Mă plimb pe-un inorog drăcesc.

Sunt prizonier pe un hotar,

Pierdut în rit imaginar. . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 

Din taina  gândului vă scriu.

(Și nu mai știu de-s mort sau viu).

Iar inorogul purtător

Mă va-ngropa ”vindecător”.

_____________________________________

Uitasem cum e să scrii o poezie cu 12 cuvinte impuse, cu respectarea prozodiei de rigoare.

Îmi pare bine că mi-am amintit, cu ocazia participării la Duzina de cuvinte din această săptămână.

Așadar, cuvintele impuse au fost: vindecător, sălbatic, alipire, incert, nălucire, văratic, salubritate, alchimist, inorog, naiv, vopsit, lipsă.

Reclame